TVA
PFA cu clienți din străinătate: facturare și valută
Ai clienți din străinătate? Emiți factură, înregistrezi încasarea în lei și declari venitul în Declarația unică. Se schimbă TVA-ul, moneda și mențiunile de pe factură. Ce faci în fiecare caz.
Udrescu Alexandru MihaiPublicat pe Actualizat pe 9 min de citit
Mulți titulari de PFA din IT, marketing sau design lucrează cu clienți din afara țării și se întreabă ce se schimbă. Răspunsul scurt: mai puțin decât crezi, dar suficient cât să apară greșeli la TVA și la cursul valutar. Pentru contextul general al facturării electronice vezi ghidul e-Factura pentru PFA.
Dacă lucrezi în domeniul IT, găsești situațiile tipice și pe pagina contabilitate PFA pentru IT. La Declaram, contabilul tău încadrează fiecare factură externă și întocmește declarațiile; tu trimiți contractul, factura și extrasul de cont.
Client din UE și client din afara UE
Prima întrebare nu este în ce țară stă clientul, ci ce este el: firmă (persoană impozabilă) sau persoană fizică. La servicii prestate unei firme, regula generală din Codul fiscal este că locul prestării se află acolo unde clientul își are sediul activității economice. Regula nu depinde de apartenența țării la UE: se aplică la fel unui client din Germania și unuia din SUA.
Practic, serviciul tău către o firmă străină nu se consideră prestat în România, deci nu adaugi TVA românesc pe factură. Există excepții, de exemplu servicii legate de un imobil, iar serviciile către persoane fizice au reguli proprii. Nu le trata singur: trimite-ne contractul și contabilul îți spune încadrarea.
| Situație | Ce se schimbă |
|---|---|
| Client firmă din UE | Factură fără TVA românesc, cu mențiunile cerute de lege; ai obligația să te înregistrezi cu cod special de TVA înainte de prima prestare |
| Client firmă din afara UE | Factură fără TVA românesc; nu se pune problema unui client UE, dar rămân moneda și mențiunile |
| Client persoană fizică din străinătate | Reguli diferite, se verifică de la caz la caz |
Cum emiți factura
Factura către un client străin respectă aceleași reguli ca orice factură a unui PFA: seria și numărul, datele tale și ale clientului, descrierea serviciului, data, valoarea. Lista completă o găsești în articolul factura PFA: ce trebuie să conțină.
Pentru un client străin contează în plus:
- Datele clientului: denumirea completă, adresa și, la client din UE, codul său de TVA, pe care îl treci pe factură (Codul fiscal, art. 319 alin. 20 lit. f). Este bine să îl verifici înainte de emitere.
- Moneda în care îi ceri banii: euro, dolari sau alta. Cum se arată suma și echivalentul ei în lei pe document stabilește contabilul.
- Lipsa TVA românesc: factura nu include TVA. La un client firmă din UE, unde clientul este persoana obligată la plata taxei, factura poartă mențiunea „taxare inversă” (art. 319 alin. 20 lit. m). La un client din afara UE nu există o mențiune impusă expres, doar încadrarea operațiunii ca netaxabilă în România. Formularea exactă o stabilește contabilul pentru tipul tău de serviciu.
- Termenul de plată și datele contului în care primești banii.
Încasări în valută și cursul de înregistrare
Banii intră de obicei în euro sau dolari, dar Declarația unică se depune în lei. De aceea fiecare încasare trebuie transformată în lei. Codul fiscal spune că sumele exprimate în valută se convertesc în lei folosind cursul de schimb valutar de la data la care sumele se primesc sau se plătesc (art. 9 alin. 3 lit. b). Cursul este cel comunicat de Banca Națională a României (BNR), valabil pentru data respectivă (art. 9 alin. 4).
Pentru tine înseamnă un lucru simplu: contează data încasării în cont, nu data facturii. Dacă facturezi pe 3 martie și clientul plătește pe 20 martie, folosești cursul din 20 martie. Cursul cu care înregistrezi veniturile îl aplică contabilul, în aplicația Declaram.
Exemplu ipotetic, doar pentru a ilustra mecanismul: încasezi 1.000 de euro într-o zi în care cursul este 5,00 lei pentru un euro, deci înregistrezi 5.000 lei. La următoarea încasare cursul poate fi altul, iar diferența apare în lei fără să se fi schimbat prețul tău în euro. Cifrele sunt alese pentru calcul, nu reprezintă un curs real.
Ce îți trebuie ca să fie ușor de înregistrat:
- extrasul contului în care a intrat plata, cu data și suma;
- rapoartele de comisioane ale băncii sau ale platformei de plăți;
- factura emisă, ca să poată fi legată de încasare.
Dacă primești banii prin platforme (Wise, Payoneer, PayPal) sau direct pe un card, păstrează rapoartele lor. Răspunsul scurt la întrebarea asta este la cum înregistrez încasările în valută.
TVA și codul special
Un PFA sub plafonul de scutire (395.000 lei cifră de afaceri anuală) nu colectează TVA pe vânzări, iar asta nu se schimbă când clientul e străin; din 1 septembrie 2025, serviciile către clienți străini nu consumă plafonul (art. 310 alin. 2). Pentru prestări către firme din UE ai nevoie de codul special de TVA, obținut înainte de prima prestare (art. 317 alin. 1 lit. b); la un client din afara UE nu cauți acest cod. Cum se obține codul și ce declarații apar este în articolul despre codul de TVA intracomunitar la PFA, iar achizițiile de servicii din UE (Google Ads, Adobe, hosting) sunt în articolul TVA pentru servicii din UE.
Ce intră în e-Factura și ce nu
Aici apar cele mai multe confuzii. Obligația RO e-Factura în relația cu firmele privește operațiunile dintre persoane impozabile stabilite în România, pentru livrări și prestări cu locul în România (OUG 120/2021, art. 10 alin. 1, modificat prin OUG 138/2024). Deci o factură către o firmă străină, nestabilită în România, pentru un serviciu cu locul în străinătate, nu intră în această obligație. Un material informativ ANAF mai vechi (DGRFP Iași, august 2024) enumeră aceeași situație printre operațiunile exceptate, dar precede modificările din OUG 138/2024.
Nu publicăm aici alte reguli pentru facturi externe (de exemplu persoane fizice din străinătate sau clienți străini înregistrați în România), fiindcă depind de situația concretă și de normele în vigoare la data emiterii. Facturile către clienți din România rămân în e-Factura, conform regulilor din ghidul de mai sus.
Ce declari și ce face contabilul
Veniturile din străinătate se declară ca orice venit din activitate independentă, în Declarația unică, în lei. Dacă ți s-a reținut impozit în străinătate, creditul fiscal se calculează cu cursul mediu anual al BNR (art. 131 alin. 6), caz separat de conversia încasărilor; contabilul stabilește dacă se aplică. Ce ține de TVA și de codul special este explicat în articolul despre cod. Dacă ai cod special și prestezi către firme din UE, declarația recapitulativă D390 se depune lunar, pentru fiecare lună în care ai asemenea prestări; la clienți din afara UE nu există D390. Contabilul tău de la Declaram:
- încadrează clientul (firmă sau persoană fizică, UE sau non-UE) și locul prestării;
- verifică mențiunile de pe factură și, la nevoie, o corectează înainte de trimitere;
- înregistrează încasările în lei, la cursul potrivit;
- întocmește și depune declarațiile, inclusiv Declarația unică;
- te avertizează dacă o situație cere pași în plus.
Temei legal
| Ce susține | Sursă |
|---|---|
| Locul prestării serviciilor către o persoană impozabilă, regula generală (art. 278) | Codul fiscal, Legea 227/2015, legislatie.just.ro |
| Conținutul facturii și mențiunile ei (art. 319) | Codul fiscal, legislatie.just.ro |
| Conversia sumelor în valută la cursul de la data primirii sau plății (art. 9 alin. 3 lit. b) | Codul fiscal, legislatie.just.ro |
| Cod special de TVA pentru prestări către clienți din UE, înainte de prima prestare (art. 317 alin. 1 lit. b); D390 lunar (art. 325); mențiunea „taxare inversă” (art. 319 alin. 20 lit. m) | Codul fiscal, legislatie.just.ro |
| Plafon de scutire de 395.000 lei din 1 septembrie 2025 (art. 310 alin. 1) și cifra de afaceri doar cu operațiuni cu locul în România (art. 310 alin. 2) | OG 22/2025, MO 806/29.08.2025, anaf.ro |
| Cursul BNR pentru conversia sumelor (art. 9 alin. 4); creditul fiscal la cursul mediu anual (art. 131 alin. 6) | Codul fiscal, legislatie.just.ro |
| RO e-Factura în relația B2B doar între persoane impozabile stabilite în România, cu locul livrării sau prestării în România (art. 10 alin. 1) | OUG 120/2021, legislatie.just.ro; modificare prin OUG 138/2024 |
| Material informativ, anterior OUG 138/2024 (sursă secundară) | ANAF, DGRFP Iași, august 2024 |
Codul fiscal este Legea 227/2015. Copia de pe portalul legislativ poate să nu includă modificările din OG 22/2025, așa că plafonul este citat din ordonanță. Regulile de e-Factura se modifică des: verifică versiunea în vigoare la data emiterii facturii.
Informațiile din acest articol sunt generale și au caracter informativ. Nu reprezintă consultanță fiscală pentru situația ta. Pentru cazul tău concret, întreabă contabilul.
Întrebări frecvente
Pot factura clienți din străinătate cu un PFA?
Da. Emiți factură ca pentru orice client, cu regulile de TVA și de mențiuni de mai sus. Răspunsul scurt este la pot factura clienți din străinătate.
Trebuie să adaug TVA pe factura către o firmă din UE?
De regulă nu, fiindcă locul prestării serviciului este la client (art. 278 alin. 2). Excepțiile și mențiunile le stabilește contabilul pentru serviciul tău.
Ce curs folosesc pentru încasările în euro?
Cel de la data la care ai încasat banii, nu de la data facturii. Conversia o face contabilul.
Factura către un client străin intră în e-Factura?
Către o firmă nestabilită în România, pentru un serviciu cu locul în străinătate, nu (OUG 120/2021, art. 10 alin. 1). Pentru alte situații, întreabă contabilul.
Verificat de echipa de contabilitate Declaram (CONTAB LCE S.R.L., firmă autorizată CECCAR) - actualizat